Aseara, la ora 19,16, aveam fix 620 de prieteni pe Facebook. Vorba vine ”prieteni”, pentru ca pe 88,8 la suta dintre ei nu-i stiu. Nu-i stiu in nici un fel, n-am schimbat nici o vorba cu ei, in viata mea, nu ne-am intalnit vreodata, habar n-am de unde vin (da, da, din neantul FB, veti spune!) si, mai ales, habar n-am ce cauta in lista mea. Printre ei, o fetita de vreo 11 ani (nu-sh de ce, credeam ca accesul copiilor pe FB este interzis, pana la o varsta mult mai matura, cum ar fi… 15 ani, sa spunem!) si o alta, mai marisoara un pic, ce-si spune ‘Papusha cea cu vino ancoa” (incoa, mai pe romaneste). Circa 400 dintre restul prietenilor sunt persoane complet necunoscute, pe care le-as incadra in categoria ”Distractie la maxim”, avand in vedere ca atat pozele de profil, cat si cele din diferitele albume sunt facute in discoteci, unele, si in cluburi, altele! Sau invers! 🙂 🙂 🙂 Pana acum, am exclus o singura persoana din lista, parea un domn semianalfabet, care, o data la doua zile, imi scria un mesaj privat, ceva de genul ”C-e fac i!” si de interventiile sacaitoare ale caruia ma cam saturasem. Nu mai spun ca unii dintre cei din lista nu au nici macar o fotografie de profil, sau ca stau ascunsi in spatele diferitelor ilustratii cu floricele, brazi, pisici, cascade, campii, fete pe jumatate dezbracate si alte frumuseti ale naturii. Asa cum ei ma pot vedea pe mine, mi se pare normal sa-i stiu si eu, pe ei, cumva! Asadar, dragii mei, my New Year’s Resolution o sa fie analizarea, scurtarea si deparatizarea listei de prieteni de pe Facebook. Can’t wait! 
Foarte nervos domnul/doamna care si-a exprimat, public, nemultumirea privind calitatea drumului pe care-l strabate in fiecare zi, de o vreme incoace!
Cred ca in curand se face anul de cand pancarta sta acolo, semn ca autoritatile nu impartasesc parerea cetateanului. Nici eu, si, sincer, i-as spune ca n-a vazut nimic! Da’ nimic! Pai, astea-s gropi, inocentule?
Sa vezi tu gropi acolo de unde vin eu, gropi in care-ti cade tirul cu totul! Donare de sange fara incidente, ieri. Pentru ca am scris in formular ca lesinasem la ultima donare, mi s-a cerut sa beau juma’ de kil de apa, inainte si juma de kil de apa dupa, ceea ce, cu greu, am facut. M-am simtit insa ca o vedeta, pentru ca toata lumea ma stia! ”Aaaaa, tu esti cea care ai lesinat pe hol, data trecuta!”, a insistat singurul barbat-asistent din teatrul de operatiuni, semn ca lesinul meu n-a fost in van! 🙂
In legatura cu “prietenii” de pe FB… nu cred ca i-ai avea in lista daca nu i-ai fi acceptat. Am inteles ca esti bagat fara sa vrei si sa stii in grupuri, dar agenda de “prieteni” ti-o cam faci singur. Oricum, si eu am ajuns la concluzia ca trebuie facuta curatenie (de sarbatori, chiar :)) )
@ Dana: O, evident! La mine, a accepta noi prieteni este, de-acum, functie automata! 🙂 🙂 :), si nu este nimeni altcineva de vina! Sigur ca toti au primit OK-ul meu, a fost suficient sa-l ceara! Nu mai spun de grupurile de prieteni si de cauzele in numele carora militez si… habar n-am! 🙂
Eu am in lista 121 de persoane pe care le-am intalniti macar o data in viata, am lucrat impreuna sau macar ne-am “mailuit” foarte mult. Periodic curat lista, mai scot oameni care stau ascunsi (ii cunosc, dar nu zic niciodata nimic despre nimic, deci inactivi, cum s-ar zice). Nu mai dau “accept” la tot felul de necunoscuti cu care am 10 prieteni in comun – so what, prietenul prietenului meu este prietenul meu?! Mai ales ca eu pun poze cu mine si mi se pare aiurea ca niste necunoscuti sa aiba acces la ele in virtutea “ce mult ne plictisim la serviciu”. Din cand in cand curat si lista de pagini “like-uite”: prea multe bancuri, cafelute, pisici ma scot din sarite – unde a disparut informatia utila?!
Succes cu deparazitarea! 🙂 Pe mine ma tenteaza uneori sa ies de tot din “sistem”, din Facebook, din toate, dar mai gasesc si chestii folositoare, uneori. Doar uneori.
@ Anca: Da, eu nu am fost atat de tare la capitolul asta. As putea sa dau macar click pe numele omului, sa vad ce-i cu el, de unde vine, etc etc. Da’ nuuuuuuuu, eu accept imediat… trebuie sa invat a spune ”NU”.
Si, cu toate acestea, gasesc FB-ul folositor, fie si pentru faptul ca am regasit niste oameni de care imi era dor, si de care viata m-a indepartat, cu ani in urma! 🙂
Poate o parte din “prietenii” pe care nu ii cunosti te-au adaugat in lista de prieteni de pe Facebook pentru a -ti vedea “activitatea” de pe blog. Pe mine una, postarile tale de pe blog m-au ajutat sa ma acomodez mai usor in Irlanda si sa vad ca viata aici nu e atat de urata.
Totusi, sunt de acord cu tine. Prietenii sunt prieteni, iar ceilalti, care te adauga in lista de prieteni doar pentru a-si mari cercul social (virtual vorbind), probabil nu au ce cauta in grupul tau.
Multumesc
@ Adriana S.: Draga mea Adi, daca asa s-a intamplat, ma bucur! Nu stiu de ce, intotdeauna am avut impresia ca pe blogul meu intra, din cand in cand, doar cei care ma stiu! Fiecare nou prieten inseamna ceva… in planul fericirii personale, daca pot sa spun asa, pentru ca, altminteri, blogurile nu aduc nici un fel de castig! Nici n-as putea tine un blog pentru cativa banuti, sunt prea comoda, prea lenesa si prea obosita ca sa ma inham la asa ceva! Tocmai de aceea, toti cei care trec pe aici sunt pretiosi, pentru ca isi rup din timpul lor, ca sa-mi acorde cateva minute! Si pentru asta, le multumesc. Deci, si tie si… cand simti nevoia ca ceva iti lipseste, treci pe aici. Poate tocmai atunci gasesti ceea ce cauti! Imbratisari si sa-ti fie bine! 🙂
Am în listă persoane pe care le cunosc- foști și actuali elevi, colege și câteva „cunoștințe„ de aici, din acest uriaș catalog fără note..
Am, așa o idee, că aș renunța la acest mod de a „comunica„..Știi, Gabi, prea puțină lume pune suflet , și atunci, care ar fi rostul?
Îți doresc zile frumoase!
@ Gina: Nu-i vorba ca mi-as dori doar prieteni din viata reala in lista. Cum spuneam, pe FB am cunoscut cativa oameni pe care as vrea sa-i si intalnesc, asa de dragi imi sunt! Ar trebui doar sa fiu mai selectiva, pentru ca am o lista de oameni cu care n-am nimic de impartit nici in real, nici in virtual. Si atunci, la ce bun? Ca sa par… populara? 🙂 🙂 🙂
Zile senine si tie, Gina, mai ales ca se aproprie Craciunul. Toate cele bune.
eu am şi pe fb acceeaşi poză ca în blogging, ca mai peste tot în virtual. şi o listă de “prieteni” mereu gestionată, oarecum redusă judecând după cifrele la care ajung alţii. s-ar spune că sunt sălbatică, nu-i aşa, cu doar 100 de prieteni! 😀
@ psi: Aici am gresit eu, nu mi-am gestionat pagina si am lasat sa mai ia valul. Nu stiu daca e o chestiune de viata si de moarte, dar anumite aspecte ale existentei pe FB ma deranjeaza deja destul de mult. Si, de ce sa ma chinuiesc, nu-i asa? 🙂
Si tu, pisic, crezi ca eu, cu 620 de prieteni, sunt mai… sociabila? 🙂
Gabilou, OMG: 620 de prieteni?!… Lucky & happy you, babe! 🙂 N-am “fesses-bouques”, ce ne facem, fetelor?!… 😉 😀 Bine ca esti selectiva, în virtual si mai ales în real… 🙂 Sanatate si la cât mai multi prieteni concreti, autentici, “în (mai multa) carne si (putine) oase”… 🙂
@ Melanie: 🙂 🙂 🙂 Ei, nu e un record, Melanie, ma cherie! Ma alint si eu… Tocmai de aceea vreau sa tai coada listei, ca a venit iarna si se raceste casa repede! Cred ca, intr-un fel, e mai bine ca nu ai FB! Toate bune, draga mea.
Ma chère Gabylou, anu’-asta peste 6 milioane de USA-ni au renuntat la FB, ceea ce reprezinta o cifra ENORMA… retelele sociale NU pot înlocui real life, indiferent de perfectionarea lor periodica…
Have some fun here: 🙂
http://incaunipocrit.wordpress.com/2012/12/11/draga-noel-craciunel/
Have a serene evening & friendly hugs…
@ Melanie: Raspund un pic mai tarziu, Melanie, din cauze obiective. Nu cred ca as renunta complet la FB, pentru ca e cea mai sigura cale sa tin legatura cu unii dintre prietenii mei, dar voi fi mai selectiva. Trebuie! Multumesc pentru link si… urare. In fond, si ziua de azi va avea seara ei, nu-i asa? Si eu te imbratisez cu drag.
Am intrat in sezonul sarbatorilor de iarna care-i “very demanding ” din multe puncte de vedere , dar mai ales atunci cand ai copii si nepoti si cum FB-a devenit adictiv pentru multi dintre noi , trebuie sa va marturisesc sincer ca din cei 120 de prieteni virtuali-sinteti prima pe lista pt care imi fac neaparat timp sa va vizitez. Ma bucur ca un copil cand postati ceva nou, din acelasi motiv pe care vi l-am mai spus, imi place la nebunie cum scrieti ! Si va mai admir si pt faptul ca raspundeti la fiecare comentariu, cu eleganta si profesionalism -dupa caz…si cand lista de contacte numara …620 de “prieteni” , e musai o “deparazitare ” !
@ Maria Dincov: De data aceasta, stimata doamna, chiar imi cer scuze ca am lipsit ”din peisaj” si nu am raspuns celor mai recente comentarii. O sa aflati din postarea urmatoare si de ce am lipsit. Ma bucur ca inca va sunt draga, ca sa spun asa! Cat despre deparazitare, cum am spus, imi fac curaj de la anul! 🙂 🙂 Va imbratisez si va multumesc, din nou, pentru cuvintele atat de frumoase pe care mi le scrieti. Chiar vorbiti despre mine? 🙂
Eu nu am cont pe Facebook si nici nu am de gand sa-mi fac … in schimb primesc spamuri gârla de acolo si nu-mi pot explica de ce.
In unele zile se intampla ca peste 50 de mesaje schimbate intre posesorii de identitati FB ( discutii intre ei) sa-mi aterizeze in casuta de spamuri.
Ceea ce am remarcat citind aceste dialoguri FB e faptul ca multa lume sta jalnic cu gramatica si ortografia.
@ -X-: Adevarat graiesti! Eu chiar adun perle de pe FB, si intr-o zi o sa scriu despre asta. Sunt bestiale, magistrale, mortale, spune-le cum vrei! Si… atat de drastic gresite, incat, de necrezut, unele ma fac sa rad in hohote! 🙂 Are si FB-ul farmecul ei!
:)) tare de tot aia cu drumul! Dar ce cetatean dom’le!
@ coolnewz: Un cetatean revoltat si cu simt civic! 🙂
Ma bucur ca ai fost in concediu si ca a fost bine (ca nu a fost prea cald), Gabriela, bineinteles cu exceptia intamplarii relatate mai sus. Imi amintesc ca asta vara spuneai ca nu ti-ai dori sa fii in Romania la “temperaturi inalte”!
@ Maricix: Nu-mi plac extremele, in nici un capitol din viata mea. De aceea, temperaturile intre 22-24 de grade au fost perfecte pentru mine! A fost o vacanta frumoasa, de fapt, toate vacantele sunt frumoase! 🙂
La multi ani si-an un cu sanatate sa fie! Si eu vreau sa inlatur persoanele pe care nu le cunosc deloc de pe fb – sunt doar vreo 30 cred, deci n-as avea multe ‘pierderi’, oricum nu interactionam in nici un fel.
Insa despre partea cu donarea de sange, acolo sunt exact opusul : adica lesin doar daca sunt in centrul atentiei si se roteste toata lumea in jurul meu. Desi, recunosc, sunt dependenta de cel putin 1 litru de apa zilnic. 🙂
@ Mihaela: Am inceput s-o fac deja, am sters vreo 300 de nume! 300, iti vine sa crezi? Nu aveam absolut nimic cu persoanele in cauza, dar pur si simplu nu le cunoasteam!
Si eu beau apa multa, in fiecare zi, dar de lesinat, n-am lesinat decat o data in viata. Sper sa fie si ultima, a fost oribil, m-am simtit aiurea vreo doua zile dupa asta!