Blogu' lu' Cimpoca

Pe un ger de crapau pietrele, ieri, dis de dimineata, am plecat la Dublin, in vizita la niste prieteni dragi. Nu era neaparat necesar, dar mai devreme sau mai tarziu, tot ar fi trebuit s-o facem. Asadar, daca nu ieri, atunci cand?

Drumul a fost mai lung decat de obicei, pentru ca a nins destul de mult in ultimele zile,  motiv pentru care autostrada spre Dublin era functionala doar pe unul din cele doua segmente de drum. Iar irlandezii sunt cuminti in trafic, daca aud la radio ca trebuie sa mearga incet, cu 40 de km la ora, ei vor merge cu 30-35. Plus ca sunt si foarte speriati de zapada asta,  cea mai abundenta din ultimii 30 de ani.

Cand am intrat in Dublin, ningea de mama focului. Traficul- infernal, asa ca practic ne-a luat la fel de mult timp sa strabatem orasul dintr-un capat in altul, cat ne luase ca sa ajungem in capitala. Am fost socata sa vad palmierii (care, de altfel, suporta foarte bine clima locala), cu motzurile pline de zapada, amestec bizar de verde cald cu alb rece, sticlos (dati click pe fotografii, pentru a le mari).

Nu e vremea palmierilor

Pentru ca, de cand a dat gerul, Dublin-ul se confrunta cu o criza a apei potabile, apa este aproape rationalizata in aceasta perioada. Iar administratorii orasului au gasit o metoda super-inteligenta, la vedere, de a le reaminti oamenilor ca apa este, totusi, scumpa. Atentie, Irlanda este, probabil, singura tara din lume (sau printre putinele, oricum) in care apa potabila livrata la robinete nu se plateste.  

Economisiti apa!

Ca sa nu mai credeti ca doar Romania este, cumva, prost gestionata cand ninge, nu va faceti griji. Se intampla si la case mai mari! Bine, pe de alta parte, irlandezii au o scuza: ninge de cateva ori intr-un secol, si fiti siguri ca asta ii prinde total nepregatiti!

Aglomeratie mare...

... si jale pe trotuare!

Pe drumul catre casa prietenilor nostri se afla frumusetea asta de pravalie sau atelier, ce-o fi, care, daca ar fi sa ma iau dupa cele scrise pe firma, este un loc unde…  se repara papusi. Ma rog, si ursuleti de jucarie. Doamne, cine mai repara papusi in ziua de azi? Oricum, odata si-odata, cand n-om mai fi asa grabiti, o sa intram sa vedem ce minunatii se ascund acolo.  Acum, m-am multumit doar sa fac o poza, din mersul masinii.

The doll store

Tot undeva in buricul targului, pe Dawson Street, se afla, eiiii, o minune de cladire. Cafe en Seine, un loc neinsemnat privit  de afara, este, pe dinauntru, o bijuterie arhitectonica, iar un tur al cafenelei care, seara, primeste statutul de bar, este o incantare pentru ochi si suflet. Loc de intalnire cosmopolit pentru dublinezi, Cafe en Seine aduna sub acoperisul sau avocati de pe la cabinetele  din zona, politicieni, doctori, brokeri,  tineri studiosi si studente dornice de afirmare, oameni de toate rasele, care, intr-un decor de Art Nouveau, petrec clipe de rara incantare intr-un loc atat de special.

Cafe en Seine

The Brazen Head este un pub inclus in toate ghidurile turistice, in toate tururile pub-urilor care se fac in Dublin (da, sunt atat de multe pub-uri, si irlandezii sunt atat de vestiti in arta de a face dintr-o carciuma un loc in care vrei sa te reintorci iar si iar, incat au devenit atractii turistice!). Ridicat in anul 1198 pe actualul loc, The  Brazen Head (numele vine de la denumirea care li se dadea, mai ales in perioada medievala, unor oameni care erau capabili sa dea raspunsuri corecte la toate intrebarile care li se puneau) are deci, nici mai mult nici mai putin decat 800 de ani vechime. Spuneti si voi,  cate asezaminte din lumea asta, ca sa nu mai vorbesc de o carciuma,   se pot mandri cu o asemenea longevitate? Va puteti imagina? De 800 de ani, pub-ul asta a fost contemporan cu istoria, este si va mai fi, poate, zeci de generatii.

Brazen Head

Pai… cam asta a fost turul rapid al Dublin-ului, facut din masina si cu ochii pe ceas. N-am intarziat foarte mult pe unde am avut treaba, pentru ca ningea incontinuu si, stiti cum e, fie vremea cat de rea, tot mai bine-n casa ta! Pe drumul de intoarcere, la iesirea din oras, ni s-a atras atentia ca trebuie sa conducem cu grija, un sfat de atfel bun de urmat, indiferent de starea vremii.

Sfaturi rutiere

Suntem deja de mult acasa si asteptam, ca tot omu’, sa vina Craciunul. Brad avem, mancare avem, de baut un whisky se mai gaseste, ceea ce va doresc si voua. Adica sa va fie bine, sa va fie moale, sa va fie cald, sa va placa, sa fiti iubiti, sa fiti cum vreti…

CIMPOCA VA DORESTE CRACIUN FERICIT, ORIUNDE V-ATI AFLA!