Mai fratilor, si ajungem noi intr-o zi pe malul raului Barrow, intr-un loc aflat la vreo 4 km de cea mai apropiata localitate. E pustietate, care va sa zica, dar e fain pentru plimbari linistite, la aer curat, cand vrei sa fugi de aglomeratie. Cu alte cuvinte, sunt niste coclauri perfecte pentru a-ti face gandurile auzite, atunci cand nu ai chef de nimeni si de nimic! Dar… soc si groaza! Undeva, pe la jumatatea drumului, linistea e sparta de maraitul adanc al unui utilaj, in timp ce o voce de barbat da niste comenzi scurte. Un excavator mic, cu o cupa de jucarie, aproape, se foieste pe senile inainte si inapoi, urmand ordinele. Ne apropiem si, ca intr-o expozitie de panouri explicative, incep sa se insire pancarte pe care sunt scrise porcarii de genul ”Oameni la lucru”, ”Atentie, trecatori”, ”Utilaje in functiune”, menite sa-ti atraga atentia asupra mizilicului ce se intampla cativa metri mai incolo. Mare scofala: niste oameni lucreaza la un ponton, il inalta si-i adauga scandurile lipsa!
Fac ochii cat cepele constatand ca muncitorii, patru la numar, chiar lucreaza, si asta i-am gasit facand in toate celelalte zile cand am mai trecut pe-acolo. Bag de seama ca dormitul la umbra castanului si sprijinitul in lopata, obiceiuri la moda prin alte tari, n-au ajuns inca pe aici.
Inaintam cativa metri, trecem de organizarea de santier semnalizata din toate directiile, si din nou soc si groaza: o groapa, o idee mai mare decat causul pumnului, se casca ”amenintator” undeva pe potecuta! Ce sa vezi? ”Haul” itzit in calea noastra este imprejmuit si semnalizat cu banda colorata, ca sa-l vada toti cascatii.
Ca una care vine dintr-o tara in care gropile nesemnalizate si neasigurate stau cu anii in mijlocul strazilor, gropi in care intra linistit camioane, autoturisme sau biciclete cu tot cu biciclisti, privesc ironic spre gaurica irlandeza din mijlocul campului, dichisita, demonstrativ, intr-un fel la care groapa romanesca nici macar nu indrazneste sa viseze!
„o groapa, o idee mai mare decat causul pumnului, se casca ”amenintator” undeva pe potecuta! „
La noi este cam altfel: te duci , cu mașină cu tot, într-o groapă cât „căușul „ camionului,vin pompierii! scot ce-a mai rămas ..apoi se pune hârtia„ocoliți„..
@ Gina: Paddy e mai organizat, se vede. Poate unde aici, in caz de accidente prin neglijenta, se platesc muuuuuulti, da’ foarte multi bani drept despagubire! 🙂
Cu titlul ăsta n-ai șanse să scapi necitită, poate bagă cineva la tărtăcuță câte ceva, știm noi cine, cu toate că nu prea cred. La noi, în plin centru, se repară în fiecare an aceleași zone…și rămân aceleași găuri, care-s gropi de fapt, care nu se repară de fapt, că dacă s-ar repara, gaura românească ar deveni găurică și n-am mai avea cu ce să ne lăudăm. :))
Azi a fost o zi splendidă pentru noi, așa că o haltă amuzantă aici, la tine, e numai bine venită! O săptămână fără găuri/găurici, dar cu spor în toate, îți doresc! 🙂
@ Mirela: Am senzatia ca pe bloguri inca mai este vacanta! Constat ca se pot scrie si romane despre… gropi, si cred ca fiecare blogger ar avea povestea lui. Ma bucur pentru duminica voastra frumoasa, sa aveti o saptamana excelenta! Multumesc de compliment si pentru vizita! 🙂
Nu sunt de acord cu tine! Ce se intampla in Romania e perfect. Gropile sunt mai bune asa decat “reparate”. Macar vezi ca e groapa si o ocolesti pe cat posibil, dar dupa ”reparare” (adica turnat caruta de pietricele pe asfalt), in aceeasi zona s-au spart cateva zeci de parbrize…si al nostru printre ele. Cei de la reprezentanta ne-au zis ca numai ei au avut vreo 12-15 masini de reparat pt pietricelele minunate. O adevarata bucurie sa schimbi parbrizul unei masini cumparate cu 6 luni in urma, noua…
Ca sa ne recuperam banii, nu trebuia sa negociem cu Drumuri si poduri (cum am incercat), ca ei erau ocupati cu turnat pietris… ci trebuia sa-i dam in judecata si pe ei si firma pdlista (s-a intamplat acum 4 ani)… asa ca am renuntat…
In schimb, englezii mei sunt si ei nemultumiti de reparatul strazilor… ma refer la trotuare, ca strazile sunt reparate rapid. Ei bine, dupa ce eram eu extaziata ca in numai 4 ore s-a asfaltat toata strada mea, o prietene englezoaica mi-a zis ca e bine…ca la ei poate sa dureze si 4 zile!! Nu prea am priceput de ce e asa de rau sa dureze 4 zile, ca in Ro dureaza 20+ de ani si tot nu sunt gata :))
@ Anca: ei, uite, de aia am plecat eu din Romania, ma saturasem de atata perfectiune! 🙂
PS Acum, e guvernarea uselista, dar lucrurile tot asa… perfect merg, ca pe vremea cand era guvernare pedelista. Si tot asa, prin rotatie! 🙂
Deci perfectiunea ne omoara pe noi romanii !
Un proverb turcesc spune ca nici orbul nu mai cade în groapa în care a mai căzut 🙂
@ -X-: Daca turcul ala ar fi trait in Romania, ii iesea din cap zicala asta! 🙂
Sunt sigura ca acum ar fi la fel de greu de dat in judecata o firma uselista :))
@ Anca: Asa-i, nu culoarea politica este importanta! Sistemul e de vina. 🙂
Draga Gaby, scrierea ta, indiferent de durerea subiectului, are un ritm si un duh… care imi asterne mereu pe fata un zambet!
Esti un amor!
Sa fii sanatoasa si sa-ti tina Dumnezeu “naravul”! 🙂
Ma gandesc cu drag la tine. Duminica… m-am gandit si la ea!
E aproape ora 3 din noapte si uite ca am gresit. 🙁
Daca poti corecta greselile mele… corecteaza-le, daca nu… imi cer scuze pt dezacord si lui Dumnezeu ca i-am scris numele cu litera mica! Iertare!
@ Cita: Dumnezeu te-ar fi iertat, n-a fost cu intentie. Am corectat eu, oricum!
@ Cita: Multumesc, draga mea. Si pentru, si pentru! Sa te tina Dumnezeu sanatoasa, ca am nevoie de gandurile tale bune! 🙂
Bonjour Gabylou! iarasi compari, bré?… 😉 you’ve made my mornin’, babe: ai un stil “mortal” si-un super-umor cinic, you’re killin’ me… 🙂 Bine ca n-ai dat în gropi! 🙂
“men at work” era un grup celebru pe vremuri:
http://www.youtube.com/watch?v=NadXxlNebSc
= = =
sanatate, merci pentru haltele-ti amicale la NP si-o zi spornica… friendly hugs, Mélanie
@ Melanie: Mi-ar placea sa stiu ca am ceva de spus in cat mai multe dimineti din viata ta, sa te fac sa zambesti de la prima ceasca de cafea a zilei! Pana una alta, e bine si asa, doar din cand in cand. Multumesc pentru cuvintele (prea)frumoase, ce m-as face fara tine? 🙂
@ Melanie: BTW, am ascultat It’s a Mistake… grozav! O sa ma mai interesez de muzica lor. Internet is good! Thank you.
Gabylou, cu placere… 🙂 O precizare: chiar daca nu-s “Scorpio girl” ca dvs, daca am ceva de spus(de comentat), o fac direct, sincer, la obiect… daca nu, tac! I’m serious. Sa fie clar, am zis! 🙂
– – –
meanwhile, stay healthy & thanx a bunch of rosemary from my front yard!
o seara placuta si-o saptamâna formidabila… 🙂 Sunny hugs, Mélanie
@ Melanie: M-am prins eu de mult cine-mi esti, stai linistita! 🙂 🙂 🙂 Nu ma-ngrijorez, prefer persoanele de acest gen, oricum!
Saptamana senina si tie. Pe la noi e cam ceata, de luni, si de dimineata!
mi-a placut cum suna “gaurica irlandeza”, are tot felul de conotatii 😀
e relaxant sa vad ca in alte parti sunt respectate regulile bunului simt, in felul asta nu uitam cum arata normalitatea, chiar daca aici nu se va intampla niciodata!
@ aA: Asta a fost si scopul! Deformatie profesionala, de ex-ziarist! 🙂
astia chiar vor sa ne jigneasca asa, pe ocolite? Macar sa ne-o spuna pe fata, sa-i putem injura. :)) Cum sa semnalizezi chestioara aia? Apai la noi … ce drag mi-e de noi ! 😉
@ Mihaela: Da, ca sa vezi nerusinare! 🙂 Si cum spuneam, s-au agitat atat pentru ceva ce a aparut in the middle of nowhere! 🙂