Cum Principatul Monaco se afla la o aruncatura de bat de Nisa, era evident ca nu aveam cum sa ratam ocazia de a ajunge in Monaco-Monte Carlo, mai ales ca din Gara Nisa spre Principat, trenurile pleaca din jumatate in jumatate de ora. Cam cum plecau ratele la noi, pe vremuri… 🙂
Principatul Monaco detine cateva recorduri gen ”cel mai”, carora, dupa parerea mea, li se mai adauga unul: desi nu are un serviciu propriu de cale ferata (Caile Ferate Franceze opereaza cei 1,7 km de cale ferata ce strabat micutul stat), Monaco detine o gara feroviara cum rar intalnesti. Sapata in piatra muntelui, undeva la cativa zeci de metri inaltime fata de nivelul marii, gara este ceea ce as putea numi ”ultimul strigat” in materie de modernitate si functionalitate.
Imediat ce iesi din gara si traversezi strada, ai ocazia sa admiri, de la inaltime, o portiune din portul care aduna cele mai scumpe yahturi din lume.
Uimitor este faptul ca, desi de sus, de la gara, am coborat spre centru pe una dintre strazile principale (ceea ce ne-a oferit prilejul sa admiram cladiri cu o arhitectura rar intalnita), la intoarcere am dibuit intrarea intr-un coridor subteran amplu, ale carui ramificatii duceau in diferite directii. Una dintre ele- spre gara. Ceea ce a fost un dar pe care ni l-a facut Principatul, pentru ca, la ora aia, obositi de atata umblet si doborati de caldura aproape ucigatoare, numa’ buni de mers pe strada nu eram. Asa ca am scurtat drumul substantial si am fost ”serviti” cu o portie buna de racoare, traind un sentiment aproape la fel de inaltator cu cel al unui castig la cazino. 🙂
Printre activitatile de mare angajament pe care le-am prestat la Monaco-Monte Carlo, a fost si o tura (de vreo ora) cu vaporasul, avand astfel posibilitatea de a admira Principatul si dinspre mare. Nu va spun cum a fost, ca n-am cuvinte! 🙂
Si acum, ceva cu adevarat inedit. Cred ca probabilitatea ca tu, roman, sa intalnesti un alt roman la Monte Carlo este, sa spunem, de 1 la suta. Dar probabilitatea ca doi romani sa intalneasca alti patru romani, unde credeti?, exact in vaporasul despre care vorbeam (cu doar 12 locuri) este de 1 la un milion. Ei bine, noi am fost in situatia asta :), semn ca lumea-i mult mai mica decat credem! Asa ca ne-am imprietenit imediat, am facut poze unii cu altii, si unii- altora si… ne-am despartit amici. Culmea culmilor- a doua zi, pe cand ne aflam in Cannes, i-am reintalnit pe doi dintre ei undeva, pe faleza. Parcasera ”aiurea”, dupa cum ne-au declarat, si masina le fusese ridicata. Acum umblau bezmetici, in incercarea de a afla cine le-o luase, unde o dusese si, mai ales, cat costa operatiunea de ”salvare”! Faza de desene animate, ce mai! 🙂
Self-promo
Romani pe Coasta de Azur
Posted on Jul 22 2011
ce amintiri frumoase ai tu, gabi! 🙂 ce-mi place să stau și să te citesc despre vacanță. dar știi ceva? o vorbă n-ai suflat despre coana tincuța: i-a plăcut, a fost mulțumită? 😉
@ psi: Opssss! Cred ca aici e o neintelegere! Coana Tincuta si sotul din dotare n-au mers cu noi in vacanta, au stat acasa si au petrecut saptamana cat noi am lipsit, cu nepotii lor (copiii mei). Nu e o scuza, dar sunt sigura ca s-au simtit mult mai bine :)! Oricum, dupa ce ne-am intors, i-am oferit o tratatie speciala Coanei Tincuta, despre care am sa povestesc, poate! 🙂
da, gabi, mea culpa, cred că eu am încurcat borcanele. totuși întrebarea rămâne valabilă, chiar și pentru verdele irish… 😀
poate ne povestești… poate…
@ psi: … sau poate eu n-am fost prea clara! 🙂 Da, ii place aici, nu stiu daca i-a placut de prima oara (se intampla acum vreo 5 ani, cred), dar de cand petrece luna lui cuptor aici, la racoare, adora Irlanda. 🙂
ce frumos arata gara! Pe asta am ratat-o! apropo … ratat vine de la Ratatouille??? :O
@ coolnewz/Ratatouille: Ce cruda esti, coolnewz! 🙂 🙂 🙂 Si da, gara este f frumoasa! 🙂 🙂 🙂
Hm, ai să zâmbeşti probabil, dar de curând am mers pe o insulă. Am ajuns să constat că, în majoritatea cazurilor, locurile cu ieşire la ocean/mare au cam aceleaşi caracteristici. Asta după ce, iniţial, am constatat că nu sunt la fel. Probabil că am îndesat atît, încât nu mai contează. Sau poate aşa pare pentru că aşa ţi-o spune starea de spirit care te însoţeşte. I am well traveled, dar iubesc ceea ce urăsc, România.
@ Yours: Eu am scapat de blestemul asta, de a uri ceea ce iubesc, Romania, tarisoara mea draga. Sau cel putin asa sper! 🙂
1% e mult, e putin? mereu am auzit de romanii care se duc pe coasta de azur, in special vedetutele noastre…
@ Iar unii romani chiar locuiesc acolo! 🙂
[…] Recomandări: Români pe Coasta de Azur, Povești de București, Eugene de Blaas, Vertij, Teiul, Inocentul, Știu, Scrisoare către un […]
Gabriela, ce vacanta minunata! Foarte pictural ai descris totul, fara a face aluzii cromatice…dar simt atmosfera si oricum, e un loc pe care mi-ar placea sa-l vad si imi petrec o vacanta acolo. Tu observi ca noi doua am fost cam in acelasi timp in vacanta? Si destul de aproape una de cealalta, ce bine era sa ne fi intalnit! Noi am plecat in 4 iulie si ne-am intors in 19, nu stiu exact perioada vacantei tale, dar sigur cateva zile ni s-au intersectat. 😉 Monte Carlo, un vis al amatorilor de peisaj natural, cu munte si mare, gradini si plaje de basm și clima însorită! Principatul frumoaselor printese… O saptamana minunata , Gabi! 🙂
@ Mirela: Iar noi am plecat pe 6 si ne-am intors pe 14! Si nu ne-am multumit doar cu Franta, ci am trecut si dincolo, in Italia, la Sanremo! A fost o vacanta frumoasa, nu pot spune de vis, pentru ca… mana cea in ghips pusa mi-a dat nitel de furca. In rest, n-am a face nici un fel de repros. Mi- ar fi placut sa ne intalnim, iti dai seama! Ramane pentru la anul, poate, desi marea vacanta e deja programata: China. O saptamana buna si voua!
ce-mi place sa ascult cum povestesti! sa mai istotisesti te rog, ca-s numai ochi si urechi! 😀
@ aA: As vrea sa nu plictisesc prea mult, mai ales cand lumea pleaca in propriile vacante. Dar am ceva poze faine, cand n-ai ce face, intra pe Facebook ( e suficient sa scrii numele meu intreg, nu am pseudonim), si ai sa le vezi. Asta asa, ca sa ma fac si eu remarcata in ochii cuiva care a inceput sa faca niste poze remarcabile! 🙂
ce frumos ţii tu jurnalul de vacanţă… 🙂 ai un dar de-a le povesti, c-aproape c-aş putea să jur c-am fost şi eu acolo 😀
te pupăcesc, Găbiţo şi-ţi doresc o săptămână liniştită!
@ Giana: Sa te vad pe tine, moldoveanco, ce-ai sa faci dupa ce te intorci din vacanta. Mai ales ca pleci si la Ibanesti, un motiv in plus sa te invidiez. Si de unde sper sa citesc, zilnic, cat mai multe relatari, mai ales ca e pe-aici, pe blogosfera, un cerc de oameni dragi pe care-i citesc si care se vor intalni acolo. Abia astept! 🙂
Draga mea, te salut si eu din Romania unde ma chinui cu caldurile si mai ales cu “sistemul”!
Ma bucur pentru vacanta voastra si ma delectez cu insemnarile tale care ma poarta in lumea vacantelor si ma departeaza de necazurile mele de pe meleagurile mioritice!
(abia de o saptamana pot accesa internetul!) Am vazut ca m-ai “cautat” ca si psi si alti prieteni fapt care mi-a adus un pic de lumina in sufletul meu plin de tristete si singuratate.
Sper ca esti ok cu mana, cu abstinenta de tigari si cu dietele…:)
Te imbratisez si ii salut pe toti prietenii tai care sunt si ai mei, evident!
@ Cita: Off, scumpo, acum vreo cateva zile ma intreba Mirela, o draguta care ne citeste pe amandoua, despre tine, spunea ca-i lipsesc postarile de pe blogul tau. I-am promis ca-ti trimit un mesaj privat- si, spre rusinea mea, n-am facut-o! Dar uite ca ai aparut tu- semn ca esti bine. Sper ca si cei din jurul tau sa fie! Si, daca am reusit sa-ti inseninez un pic ziua-zilele, sa stii ca ma bucur din suflet.
Noi suntem bine sau… cum ne stii. Iti doresc tot binele din lume, draga Cita, si linistea la care ravnesti. Te imbrasisez si eu, si sper ca restul fetelor si baietilor sa citeasca si sa afle ca… esti prin preajma! Toace cele bune.
Nu stiu daca o sa ajung sa vad Monte Carlo dar imi place mult descrierea facuta de tine! De fapt nici nu-mi doresc foarte mult sa ajung acolo, mai mult imi doresc sa se schimbe ceva si la noi! Sa traim cat de cat omeneste!
@ Marycix: Oricum, e o zona a Europei care merita vazuta, iar daca o sa ai vreodata posibilitatea sa ajungi acolo, nu rata, n-o sa-ti para rau. In rest, cred ca ai sintetizat mai bine decat mii de ministri romani ai Turismului: ”mai mult imi doresc sa se schimbe ceva si la noi! Sa traim cat de cat omeneste!”. Doamne ajuta!
Azi am avut putin ragaz si am trecut in revista postarile mai vechi. Am ales ” vacanta pe Coasta de Azur “. Ce locuri minunate ! …si cat de minunat e prezentata fiecare zi . I am already there !…caci in fiecare an ne -am dorit sa ajungem acolo si noi. Sa speram la vara ce vine!
@ Maria Dincov: Da, a fost o vacanta deosebita, m-am bucurat de ea la maximum, chit ca aveam mana in ghips. Va doresc sa ajungeti acolo vara viitoare, si sa impartasim impresii, dupa!