Am capatat-o pe 29 decembrie 2010, seara. Imediat dupa ce musafirii au plecat, am constatat ca o am. Tocmai ce ma gandisem, cu doua-trei zile inainte, ca nu am avut una tot anul. Si uite, pac, a aparut ca din senin, cand ma asteptam mai putin. Facandu-si loc incet, pervers, serpeste. Invaluindu-ma incetul cu incetul, tatonand terenul, incercand cate o lovitura, eu- cate o eschiva, pana cand, direct, abrupt, miseleste, m-a pus la pamant cu totul. De-atunci, de pe 29 decembrie 2010 pana azi, cand scriu (cred ca e 3 ianuarie 2011, dar nu sunt sigura!), ma tot chinuie, ma apasa, ma zgaltzaie, ma palmuieste, mai face cate o pauza, iar ma ia… cred ca ma uraste, pur si simplu. Dar ma si iubeste, in acelasi timp, din moment ce nu m-a lasat macar o secunda.
Cu alte cuvinte, ca s-o scurtez, va anunt ca ma bantuie o gripa calitatea I, cum n-am avut niciodata. Nu va spun cum a fost noaptea de Revelion, ca nu (prea) imi aduc aminte. Stiu doar ca am avut niste frisoane zdravene, stateam pe canapeaua din sufragerie, invelita cu o patura si o plapuma, cu un fes pe cap, in timp ce caloriferul era deschis la maximum, iar in semineu ardea focul. Am luat pastile cu pumnul si am baut zeci de ceaiuri medicinale. Si acum, orice mananc are gust de Lemsip. In tot acest timp, capul m-a durut ingrozitor, si l-am simtit tot timpul aidoma unui bostan urias, plin de gauri prin care batea vantul. Imi era, asa, cum sa spun, frig in… cap! Am ajuns pana acolo incat mi-am pus pe teasta un saculet plin cu sare grunjoasa, fierbinte, poate poate voi scapa de durere. Cred ca a si functionat, mi-a fost un pic mai bine dupa aia. Dan a insistat sa mai repet ”schema”, macar o data, dar nu mai puteam suporta sarea aia fierbinte. Plus ca, daca Doamne fereste, de la atata caldura sau in urma unui fenomen advers, imi cadea parul? Adica, dupa asa o raceala grozava, sa mai raman si cheala?
Nu-i nici Lila, nici Axinte, sunt eu, Gabriela
Oricum, ideea e ca, in ciuda tuturor eforturilor facute, n-a fost mai bine, a ramas… tot asa. Ieri, Dan m-a luat de o aripa si m-a dus la doctor, undeva la spitalul municipal. Asa am constatat ca sunt asigurate totusi servicii de urgenta in zilele libere, nu trebuie sa te duci neaparat la Waterford sau Wexford, cele doua orase mari din apropiere. Uimirea mea a fost si mai mare cand am vazut zeci de oameni asteptand pentru consultatie, majoritatea dintre ei parand a fi raciti. Ce mai, a fost o gripa de succes!
Dupa o consultatie destul de amanuntita ( incat sa justifice cei 60 de euro achitati la finalul ei), alaturi de antibiotic mi s-a prescris si un concediu medical de o saptamana. Maine ar trebui sa fiu la serviciu deja, dar… asta-i viata. In 6 ani si … de cand sunt aici, asta e al doilea concediu medical. Prima oara… mi-am rupt piciorul, asa ca nu mai era chiar nimic de facut!
Sper ca am destul timp sa ma insanatosesc, desi vad cum antibioticele sunt pe terminate, iar lucrurile nu stau atat de bine pe cat ar trebui. Plus ca Dan incepe sa manifeste si el semnele unei raceli. Daca, Doamne fereste, ii vine randul, sper sa il ingrijesc la fel de bine pe cat a facut-o el. Nu e un mod tocmai fericit de a incepe un an nou, dar nici nu puteam sa fac mai mult.
In schimb, sper ca voi toti sa fiti bine, sa fiti sanatosi tot anul, sa stati departe de rele si ispite. Sa va fie toate dorintele implinite, chiar si cele mai nebunesti, ca doar vi le-ati pus voi cu un scop, nu? In rest, ne mai vedem pe-aici, pe blog, din cand in cand…
La multi ani!
Bai Axinte:), insanatosire grabnica! Da’ gripa tratata cu antibiotice, de asta nu am auzit! Ai o viroza urata, dar nu e gripa. Oricum, e o evolutie cu microbii astia ceva de speriat. Noi am avut o …tuse! Pur si simplu o tuse, fara altceva, dar care ne-a terminat psihic!
In noiembrie a fost la mine gripa. Trei saptamani am horcait cumplit. Din pacate, am mers si la servici in tot acest timp. Noroc ca mai mergeam la sauna si ma simteam mai bine. Insanatosire grabnica!!!!!!!
E totusi bine ca nu am contractat gripa pana acum si nici de acum inainte nu sunt sanse. E foarte nasol pentru ca ai contractat-o tu si ai trecut cu ea in noul an.
Sa ai un an plin de bucurii, impliniri si forta. Sanatate ca le faci pe toate.
La multi ani si insanatosire grabnica, Gabita mea, “defaimatoare-de-tara-ce-esti”!
Am plans si am ras citindu-te! Te iubesc! Faptele simple si sincere sunt pentru cei mai multi de neconceput. Pe langa asta teoria conspiratiei e dulce.
Unii nu stiu ca exista cititori care te admira, carora le-a fost dor de spusele tale. Nici nu le trece asa ceva prin cap.
Imi place furtuna pe care ai iscat-o. Tine-o tot asa. Iti doresc sa ai puterea sa privesti intotdeuana doar partea plina a paharului. O picatura de-ar fi ea, bucura-te ca exista si scrie mai departe. Cuvintele tale zidesc.
Cu iubire. Pe curand.
Coolnewz: Dom’le, habar n-am. Pe reteta scria mare ”flu”, iar medicamentul prescris este Augmentin. Mai am pastile pentru doua zile, parca mi-e un pic mai bine. Da’ a dat o tuse-n mine, ceva de speriat.
Monica: Faza cu horcaitul e valabila si la mine. Parca am un motorash in gat, care se roteste, se roteste. Eu chiar n-am mai vrut sa merg la serviciu, m-am saturat sa fiu eroina. La varsta mea, poti iesi din batalia asta ilegala mult mai afectat decat prevede legea. Multumesc pentru urari.
Monica: Am vrut sa spun ”batalia inegala”.
Gold: Pe curand si oricand. Pe mine ma gasesti aici. Multumesc pentru tot.
Doamne, ce-am mai râs…. norocul meu (și al tău), că a fost o gripă din 2010 / 2011….
Și totuși, recitesc pe FB, e de actualitate, așa că…. refacere ușoară !!!!