Marti seara, dupa ce am spalat vasele si mi-am facut manichiura, am tras cu pofta ultimul fum dintr-o tigara si i-am spus lui Dan: ”Gata, de maine, nu mai fumez!”. N-am incercat de prea multe ori in viata mea de fumator sa ma las de fumat, pentru simplul motiv ca-mi place sa fumez. Am facut-o, de fiecare data, din n motive, dar cu acel gand vinovat ca, dupa ce-mi trece moftul, ma voi reapuca. De data asta, chiar sunt decisa sa renunt definitiv. Putea-voi oare?
Adoram diminetile cand, cu ditamai cana de cafea in mana, imi aprindeam prima tigara. Primul fum, acela care navaleste prin toate celulele, care te ameteste si care te infioara de placere… aroma lui unica, incomparabila, alaturata savorii cafelei… nimic nu putea fi mai potrivit pentru inceputul zilei. Acum, daca tutun nu e, parca nici cafeaua n-are gust! Dupa cum se-anunta, cred ca in scurt timp voi scapa si de ticaloasa asta mica, si voi incerca sa ma orientez, ca tot omul, spre consumul de ceaiuri antioxidante, sanatate curata, nu alta! Asadar, inteligenta a biruit in lupta cu ignoranta, ratiunea a invins slabiciunea, determinarea a pus la pamant lipsa de ambitie, bla bla bla… dar adevarul gol golut este ca mor dupa o tigara.
Cum trebuia sa pun ceva in loc, am zis ca cea mai buna solutie e sa incep sa fac un pic de sport. De vreo trei zile, ma agit de colo colo prin targ, pe traseele consacrate pentru jogging, incercand sa-mi gasesc ritmul si stilul necesare pentru asa incercare. In paralel, studiez si niste oferte de ”swim & gym”, ”swim only”, ”gym only”, in cautarea celei mai potrivite optiuni, pentru ca, dupa ce am fost mai imobila decat o statuie, pret de vreo 30 de ani, nu pot risca acum un comportament de atlet participant la decatlon. Oricum, sper ca toate astea la un loc sa functioneze si sa faca din fotografia de mai sus doar o amintire.
Numele meu este Gabriela si incerc sa ma las de fumat…
FELICITARI!
Am fumat si eu ani multi. Azi daca ma intreaba cineva ce regret din ceea ce am facut, raspunsul este:fumatul!Daca sunt intrebata de realizarea cea mai importanta, pe langa copiii (unde am avut mare ajutor de la Dumnezeu!) este lasatul de fumat! Nu e usor dar nu este imposibil!
Nu mi-a servit la nimic fumatul. Doar mi-am ruinat zestrea de sanatate.
Da! Asta da determinare! E mai greu decat examenele, mai greu dect nascutul… e f. greu si cu atat mai importanta reusita!
Succes!
@ Cita: Mai vorbim peste vreo cateva luni, cand sper ca voi avea motive sa ma mandresc. In rest, cred ca ai perfecta dreptate. Ca orice dependenta, sigur ca e greu de lepadat. Voi vedea, voi putea scapa in cateva luni- un an, de un viciu la care am tot ”construit” vreme de vreo 20 de ani? Te sarut, ai grija de tine.
Lasa-teeeeee! Lasa-teeee!!!! Nici sotia mea nu poate bea cafea fara tigara. Fir-ar ale naibii de buruieni americane! Cind ii cer sa renunte la fumat, imi spune ca se lasa daca nu mai beau nici eu vin si bere. Dar, potrivit normelor Ministerului Agriculturii roman, berea si vinul sint considerate alimente. Adica as putea muri de foame! Unul zicea ca a citit in mai multe carti ca tutunul si bautura dauneaza grav sanatatii, in consecinta…s-a lasat de citit.
@ Marian: Pai, ma laaaas, ma laaaaaas! In afara de sanatate, clar afectata si de banii aruncati pe fereastra, vad ca mai intervine un aspect. Noi, fumatorii, suntem vanati, alungati si inghesuiti din toate partile: creste numarul hotelurilor care nu mai au camere pentru fumatori, in curand in toata Uniunea fumatul va fi prohibit in locurile publice, ca sa nu mai spun ca aici nu se mai fumeaza in puburi de vreo 6 ani, de-acum. Deci, o adevarata vanatoare de vrajitoare! 🙂 Asa ca, decat sa ma forteze ei, mai bine renunt eu!
gabi, eu m-am lăsat anul trecut vreo jumătate de an. apoi m-am luat iar.acum mă gândesc din nou…
îţi ţin pumnii. ştiu că e greu, dar îţi doresc să reuşeşti. o să vezi: cafeaua singură are un gust deosebit. iar ceaiul… hmmm… bun, bun.
@ psi: Sper sa regasesc gustul cafelei, mai ales ca am nevoie de ea, pentru diminetile in care ma trezesc la 4,30. Si mai sper ca peste sase luni, sa pot spune: nu mai fumez de sase luni. Multumesc, bafta si tie, daca te hotarasti.
Succes!
“Putea-v-ai oare?” nu suna bine pentru un (fost) ziarist.
@ MrL: Pai, se putea, draga MrL, sa nu ma critici tu, macar putin? Da, poate ai dreptate, dar asa mi s-a parut potrivit in momentul acela. Pana la urma, cum remarcai si tu, sunt un fost ziarist (nu ca as avea mai multe scuze), dar pe cei de la Realitatea TV ii stii? 🙂 Multumesc, sincer!
Gabriela, savurez cuvintele tale! Ai un fel e a scrie care captivează, place, atrage. Am citit de două ori. Firește că ronțăi și conținutul, nu doar stilul! Ai luat o hotărâre foarte bună. Am fumat acum 20 de ani, ajunsesem la 20 de țigări pe zi. Eram slabă și teribil de mândră de cele 44 de kg ale mele. Apoi m-am lăsat din cauza unei alergii la fumul de țigară, care se declanșase brusc. N-am avut niciun merit, a “triumfat” un astm pe care-l țin bine sub control de-atunci. Cafeaua e teribilă și fără țigări, dar va trebui să găsești o versiune mai aromată, mai puternică. Nu o înlocui cu ceaiul, acesta să fie pe lângă cafea, e sfatul meu. Sunt multe cazuri în care ceaiurile s-au dovedit a fi nepotrivite: ceaiul verde dă tahicardie dacă depășești două cești pe zi. Cel negru obosește inima. Cel de muștețel, în cantități mari, provoacă ulcer și gastrită. E păcătos și ceaiul dacă depășești o cană-două. Succes și numai bine!
@ Mirela: Aha! Am sa mai citesc cate ceva despre asta, daca tot o fi sa devin o impatimita a ceaiului. Da, pe-aici toata lumea bea ceai verde, dimineata, la pranz si seara, plus ceaiul de la ora 5! 🙂 N-am sa depasesc o cana pe zi, mai multe te tin deja ocupat… Doamne ajuta, sper sa reusesc! Duminica placuta, de-acum, si nu uitati ca se schimba ora la noapte! 🙂
@ MrL: Chiar n-ai priceput ca a tastat din greseala “a” in loc de “o”? Putea-v-oi oare suna perfect romaneste.
@ Marian: Sig-ur? 🙂
gabi, secretul e să spui: încerc să mă las, chiar şi după multă vreme de la…
îţi ţin pumnii!
o duminică bună să ai!
MrL Nu, nu e sigur! Cratima aia e in plus. Doar nu se scrie v-oi putea. Mi-a scapat, daca-s cascat, merit ironia dumitale. Am avut, de-a lungul timpului, citeva greseli oribile care au trecut prin cinci rinduri de ochi, ai mei, ai sefei de sectie, ai fetelor de la corectura, ai capului limpede si ai redactorului sef. Cred, insa, ca nu e de facut un capat de tara, daca neglijenta nu devine regula. Scapa, la naiba! Uite, eu am scris o data, intr-un articol care se chema, culmea, “Mina pe carte, tovarasi!”, “martori oculari care au vazut cu ochii lor” si n-a vazut nimeni, nici un filtru n-a retinut timpenia. A aparut ziarul si mi-a atras atentia poetul Ion Zimbru. Au mai fost si altele, dar aia mi-a ramas pe creier. Si eu sint pt. acuratete, crede-ma!
@ Marian: Un fost coleg, in tabara la munte, a fost cazat intr-o cabana destul de departe de cantina/restaurantul in care servea masa. Si pe deasupra, intre cabana si cantina mai era si un lac care trebuia ocolit la fiecare masa. Dupa vreo saptamana in care a tot mers pe malul lacului, da un frig intr-o noapte si lacul e acoperit de gheata. Colegul, comod din fire, hotaraste sa o ia pe scurtatura, peste lac; paseste cu grija pe gheata, la mal – solida, nici o problema – asa ca o ia direct spre cantina. Pe la jumatatea drumului “crac!” aude sunetul ghetii si imediat simte apa taioasa a lacului. Disperat (nu stia sa inoate) incepe sa dea dezordonat din maini si din picioare si sa strige dupa ajutor! Intr-un tarziu, aude un strigat de pe mal: “Ce faci baaaaa, acolo?” Ridica privirea si atunci isi da seama: apa ii era pana la genunchi!
Morala: in anumite circumstante nu vedem evidenta.
Asa e! Buna povestea! Dar poti accepta ca, in anumite circumstante, asemea nenorociri se pot intimpla oricui?
asemenea, of!
@ MrL, Marian: Baieti, scuze. Cum spuneam, se mai intampla, puteti trece peste asta? Eu doar incercam sa ma las de fumat. 🙂 De nervi, simt nevoia sa aprind o tigara. 🙂 Glumesc… Am facut-o, am facut-o… Corectez imediat, sper sa fie varianta finala, nu de alta, dar poate mai citesc si alti cunoscatori, si-mi stric firma de tot. Mai am in ”portofoliu” si dara-mi-te (in varianta mea), care, normal, stim cu totii, se scrie daramite! Va sarut, mai vorbim!
Daca vrei poti. Numai ca tigara dupa cum ai spus nu este o necesitate ci un moft. Si tine mult de cat de ambitioasa esti. Eu am incredere ca poti participa si la decatlon.
Lasa-teeeeee!!!!!
@ psi: Am mers azi (nu pot spune ca am alergat) vreo 6 km, ceea ce pt mine e o performanta. As vrea sa devina un obicei zilnic. La fumat nu prea ma mai gandesc, decat dimineata, la cafea. Chiar vreau sa reusesc! Sa ai o saptamana buna.
@ Ciupanezul: Mai stii? 🙂 Doar sunt competitii si pentru veterani… Multumesc pentru incurajari… Bafta in afaceri.
Gabi, am uitat sa-ti spun, in Adevarul de joi era citat un material de-al tau despre lucrurile simple. Parol! Sint un martor ocular care a vazut cu ochii lui.
@ Marian: Cum spuneam, sunt pe-aproape. 🙂
@ Marian: Multam fain, am intrat pe site-ul Adevarul si l-am citit si eu acum. Stiam, in mare, ca va aparea ceva, dar nu stiam amanunte: cand, cum… Cred ca pe vremea cand lucram in presa, nu eram atat de publicata 🙂
Dar vezi ca si pe Hotnews ti-a aparut ceva! Esti deja o celebritate, parca vad ca n-o sa ne mai raspunzi la postari!
Succes la lasatul de fumat, chiar este ceva foarte al dracului, cum se spune. Eu nu am fumat 4 luni anul trecut si pe cand m-am crezut lecuita…am fumat o tigara la o nunta. Aici s-a terminat “cariera” mea de nefumatoare. La fel i s-a intamplat si sotului meu, insa dupa 1 an si jumatate. Acum fumam amandoi si ne dorim din nou sa ne lasam. Mai trebuie doar sa vina momentul in care sa zicem gata. Dar chiar si asta este greu, parca iti pare rau sa zici “asta e ultima tigara”, cu totul ca nu aduce nici un benefiu, din contra face numai rau, mult rau.
Oooo, smart woman, mi-a plăcut mult articolul de pe hotnews. Felicitări, Gabriela! Și , ca să fiu on topic, să reușești, din suflet îți doresc! Asta și pentru că tocmai am citit că ai reușit ceea ce ți-ai propus, așa că, partea cu fumatul începe să pară fleac față de ceea ce ai reușit până acum. O săptămână bună!
spor! te susţin! să vezi că şi cafeaua va avea gust după ceva timp…
uite-aici şi graficul de care îţi vorbeam:
http://whyquit.com/whyquit/z_CraveGraf.gif
@ Marian: Informat mai esti, asa cum, de altfel, ii sta bine unui jurnalist. Daca mai apare ceva, anunta-ma, te rog! 🙂
@ Mirela: Scuze ca raspund asa tarziu, n-am avut internet ieri. Da, cu cei de la hotnews colaborez de mai multa vreme, simpatie reciproca :). Multumesc pentru urari, succes si tie in cariera. Ce fac eu acum e doar asa, o modalitate de a pierde timpul intr-un mod placut.
O saptamana buna si tie, iubita!
@ Vladimir: Thanks, sa stii ca deja are alt gust. Incetul cu incetul, sper sa-i redescopar savoarea.
Gabitza, faza cu sportul este cea mai importanta decizie pe care ai luat/o! Sper sa ai putere sa te lasi si de fumat, dar daca o sa ai putere SA TE TII de sport:) asta va fi o mare realizare! E greu al naibii sa te tii de sport! Si eu am fumat vreo 20 de ani, m/am lasat cand am ramas gravida cu prima fetita dintr/un manunchi de motive care combinau grija de mama cu grija de mine si de cum arat, miros etc.
@ Coolnewz: Doamne ajuta! Nici mie nu-mi vine sa cred, vizavi de faza cu sportul. As vrea sa devina o obisnuinta, dar nu vreau sa plusez prea mult acum, in sensul ca mai intai sa fac, si dupa aia, eventual, sa ma laud. Cat despre tine, chiar n-am stiut ca ai fumat atat de mult timp, chiar pareai genul care ii condamna pe fumatori. Sper sa devina o amintire, si la mine.