Un uragan, botezat, nu stiu de ce, Tomas, a lovit in seara asta coastele Irlandei. Cred ca mica insula se zbate din toate incheieturile, avand in vedere ca vantul bate cu peste o suta de kilometri la ora. In curtea casei mele, tot ce putea fi luat de vant, a fost luat de vant. Furtuna a golit strazile, care si asa, in serile de duminica, nu sunt foarte animate. Ploua torential, si e de mirare ca pot viziona inca programele de pe Digi Tv. Antena-satelit, de 1 metru in diametru, se balangane dintr-o parte in alta, parca o data cu peretele in care este fixata. Nu ma tem ca se va intampla ceva cu antena, care e rezistenta, ci cu peretele…
Vor fi peste 12 ore de ploaie, au anuntat autoritatile, care au luat unele masuri de prevenire a pagubelor. Au inchis parcarile situate in zonele de coasta, i-au avertizat pe toti pescarii plecati in larg, au asigurat saculeti de nisip pentru zonele inundabile (apropo, nici nu stiti ce eficienti sunt, daca ii plasezi in locul potrivit la momentul potrivit) si au pus in alerta echipajele de pompieri, just in case.
Orasul suna a pustiu parca, pana si betivii notorii, stalpii de nadejde ai pub-urilor, indiferent de vreme, au ales, de data asta, sa stea pe la casele lor. Pe hornuri, fumul din seminee se rupe valuri-valuri, purtat de vant. E totusi o imagine idilica, in felul ei, si extrem de linistitoare. Nu cred ca exista casa fara semineu in Irlanda, macar acolo, unul electric, de fitze. Aici am descoperit cu adevarat frumusetea lenevitului in fata focului din camin, iar daca mai ai si un balansoar, placerea-i gata. Iar eu am!
Desi nu am ”petrecut” multe uragane (uraganuri?) in Irlanda, pot spune ca vremea ploioasa este, in general, o constanta, asa cum vanturile puternice nu sunt o raritate. Cred ca tocmai de aceea, in ciuda capriciilor si rautatilor naturii, s-au nascut atat de energicele dansuri si atat de sprintara muzica irlandeza.
Asa ca, daca va lipsesc ideile in materie de destinatii turistice, va invit aici. Irlanda nu seamana cu nimic din ce-ati vazut pana acum. E o tara care a crescut pe orizontala, nu pe verticala, asa cum se intampla in cele mai multe locuri din lume. Irlanda nu are zgaraie-nori, cel mult blocuri cu 9-10 etaje. Si acelea, destul de rare. Multe dintre ele, cu o arhitectura elaborata, gandita pana la detalii, implinita de fantani arteziene in fata intrarilor ample sau cu spoturi de lumini astfel asezate incat dau senzatia de bun gust, de eleganta. Irlanda e un amestec straniu de rural si urban, asa ca nu-i de mirare sa vezi vaci sau oi pascand la doar cativa metri de un punct turistic de interes, de exemplu. Tocmai de aceea, tara asta nu-i potrivita celor care doresc sa traiasca alert, e buna pentru cei care vor sa traiasca mult.
pai cred si eu: cand ai atatia copii cati ai tu, normal ca vrei sa traiesti mult:).
However, foarte frumos descrii atmosfera aia de acolo, din Irlanda. Eu am fost in Londra dintre tarile anglofone, ca sa zic asa:). Aa, si in SUA. Ei, in suburbiile Bostonului- care e un oras ridicat de irlandezi, ca de altfel mare parte din jumatatea nordica a coastei de est a SUA regasesti elemente din ce povestesti ca fiind stilul irlandez de arhitectura si viata.
Esti binevenita oricand in Irlanda, cand o sa te hotarasti. E superb, ce sa zic mai mult? In alta ordine de idei, inseamna ca nu mai are rost sa vizitez Boston-ul, in cazul in care as obtine vreodata viza de SUA (ha ha ha). Oricum vrem sa trecem pe la Ambasada SUA din Dublin anul viitor, sa ne incercam si noi norocul, cine stie?