Pentru ca:
-imi trebuiau
– mi-i doream (consecinta a cerintei de la primul punct)
– tot s-a ivit ocazia (incununarea primelor doua cerinte!)
pentru aceste trei motive, cel putin, am intrat, de vreo saptamana, in randul OCHELARISTILOR! Am si dovada (dovezile), adica ochelarii pentru serviciu (un fel de imbinare nefericita intre niste ochelari de vedere si unii de protectie)…
… si ochelarii de vedere personali, pe care i-am ales, in cinci secunde, dintr-o vitrina in care erau expuse circa 200 de modele! Daca as fi la fel de rapida atunci cand trebuie sa decid ce fel de salata (mixta sau simpla?) ori ce tip de ulei de masline (virgin sau extra-virgin?) trebuie sa cumpar, sotul meu ar fi un om cu adevarat fericit! 🙂
Am plecat un pic traumatizata de la cabinetul oculistului, care mi-a spus ca, pentru varsta mea (?) am o vedere incredibil de buna! Sincer, nu am reusit sa-mi dau seama care era complimentul aici… 🙂 dar constatarea oftalmologico-gerontologica m-a deprimat si aproape ca am facut o criza. A varstei mijlocii! 🙂
Apropo, poate cineva sa-mi recomande vreun psiholog bun? 🙂 🙂 🙂
Self-promo
Aragaz cu patru ochiuri
Posted on Sep 22 2011
bun venit în rândul ochelariştilor, aşadar. 😀
eu îi port de la frageda vârstă de 30 de ani şi pentru că am dioptrii mici, la consult am fost întrebată cum mi-am dat seama că nu mai văd… oare cum?
psihologul îţi trebuie ca să i-l recomanzi oflatmologului, nu?
@ psi: Buna gluma ta, psi! Inteleg acum ca oftalmologii sunt campionii intrebarilor… inocente, ca sa spun asa. Cum poti sa te uiti drept in ochiul-ochii omului, si sa-l intrebi lucruri atat de… delicate? 🙂
ochelarii personali sunt chiar simpatici, iar cei de job sunt… ciudatei. 🙂 … si m-am deprimat si eu citind postarea asta, pt ca mi-am adus aminte ca trebuie sa imi refac ochelarii ca mi-au mai crescut dioptriile. 🙁
… numai de oftalmolog nu aveam eu chef. 🙁
@ Cojocarii: Macar eu am o scuza… varsta. E un pic mai dificil cand se intampla la varste mici si tinere. Nici un doctor nu-i bun in afara vizitelor de rutina.
Iar tu, Gabi, ai n-ai chef, trebuie sa mergi sa-l…. vezi, ca sa ma exprim asa! 🙂
Nu prea inteleg diferenta practica intre ochelarii personali (dragutzi, cochetzei) si cei pentru serviciu (cu aripi de fluture 😆 ). In rest, sa-i porti sanatoasa… ! 🙂
O dimineata CLARA iti doresc! 🙂
Deprimarea ta, Gaby draga, nu se poate masura cu a mea nici pe departe…
ieri, purtandu-mi agale cacuriorul pt cumparaturi, pe la Foisorul de foc, in capitala noastra europeana, am trecut pe langa un grup de liceeni.
Depasindu-i aud:
– Ia vezi, mamaie, ca m-ai calcat!
Am intors capul si am observat pe fata lor o oarecare panica.
– Tinere, i-am spus, nu cred ca sunt “mamaia” dumitale. Si apoi ma intreb si eu de unde ai invatat sa vorbesti in felul asta?
Dupa cateva secunde de liniste, timp in care nu am auzit nici scuze dar nici altceva, m-am rasucit pe calcaie si am plecat!
Stiam de la mai multe persoane ca in Romania de azi a disparut orice urma de respect, ca “doamna” nu mai spune nimeni si ca de ai parul alb esti “mamaie” automat si nu conteaza pt cine! Asa ca am povestit cu haz intamplarea si… atat.
In fond am totusi 3 nepoti, nu? Ce ma vreau si eu? 🙂
Bine ca nu te gasesti in Romania! Riscai sa auzi muuuult mai multe “dragalasenii”
Pe vremea mea se spunea ca femeile au trei varste: 1. adolescenta; 2. tanara si 3…”vai, draga, ce bine arati!” 🙂
O zi buna!
@ Cita: Multumesc, asemenea si tie! 🙂 Oh, deci esti iar in Romania, si traiesti asta pe propria ta piele! Dar stii si tu, putea fi mai rau!
Asta e, trebuie sa ma impac cu gandul ca am varsta ”vai, draga, ce bine arati” si sa-mi port ochelarii ca atare! 🙂
Ai grija de tine!
Mai e si faza aia cu “intre doua varste”, adica “intre varsta a treia si moarte”. :))
@ Bogdan Epureanu: Daca ai sti cat te-am mai cautat printre spam-uri si alte alea pe aici, ti-ai da seama ca mi-am epuizat trairile pe care le ai cand raspunzi unui comment. Incat raspunsul meu de-acum e: asa-i! 🙂 🙂 🙂
@ Dana: Uff, nu stiu de ce nu mi-a aparut primul comentariu, acum trebuie sa-l scriu din nou. Ziceam ca ochelarii de serviciu sunt si de protectie, suntem obligati sa-i purtam 8 ore din 8. Lentilele pentru vedere se afla undeva la baza lentilelor mari, care sunt facute din sticla obisnuita. Ceilalti, personali, sunt doar pentru citit. Nu cred ca ideea de a purta ochelari ma deranjeaza, ci faptul ca trebuie sa-i port non-stop pe cei de munca. Sa ne vedem bine, Dana! 🙂
Gabi, iar mor de râs! Se pare ca AICI trebuie venit pentru porţia sănătoasa de râs! Cat despre ochelari, e firesc la vârsta ta … Nu da cu pietre, dă cu ochelarii, că-s “bengoşi”! 😉
Eu îi port la calculator de vreo 3 ani, dar sunt atât de şmecheri, încât îi uit şi în alte împrejurări. Oricum… la vârsta mea, era cazul !!! 😉
Gabi, am câteva amice care poartă ochelari de confort estetic. Să nu se vadă cearcănul sau ridul, păi vezi!? Fiecare cu mansarda lui. Să vezi ce în siguranţă te vei simţi cu dumnealor, te protejează, că pe mine sigur, da!
Te îmbrăţişez, numai bine şi sănătate! 🙂
@ Mirela: Saru’mana, Mirela. Uite, nu m-am gandit niciodata ca as putea purta ochelari ca sa nu se vada ridul (ca sa vorbesc doar de ala 🙂 ). Pai, dupa ce ii dau jos, ridul nu mai e acolo, sau cum? Da, stiu… sunt eu prea batoasa! 🙂 In fond, fiecare isi poarta ochelarii cum ii palce, nu-i asa? Pentru mine e, pe moment, neobisnuit, dar trece si asta :). Weekend placut si tie!
Eu ii port de la “venerabila” varsta de 7 ani si fara ei ma simt ca si cum nu as avea maini desi nu am vederea chiar foarte slaba …
Psiholog?
:), stai linistita. Sotul tau te vede tot asa cum aratai cand v-ati cunoscut.
@ -X-: In primul rand, bine ai revenit, incepusem sa-mi fac tot felul de ganduri. E plin blogul tau de comenturile mele… penibil! 🙂
Cat despre ochelari… iti dau seama, ma alint si eu. Sper ca sotul ma vede asa cum era, nu cum sunt! 🙂
Femeie 🙂 si eu port ochelari(bine,doar la calculator) de vreo 10 ani.Si ma simt…sexi 🙂
@ Scorpio: Off, Scorpiuto, erai doar un copil, asadar, cand ai inceput sa porti ochelari :).
Sexi de mica… 🙂
eu pana nu te vad cu ochi pe nas, nu te cred! na! sîc!
@ Giana: Am facut vreo cateva, de, jucarie noua, pe care le doream haioase, dar au iesit odioase! Mai incerc, si-ti arat. Pupici de-aici, fata mea.
:))))) iote ce coerenta is azi! am vrut sa zic că eu până nu te văd cu ochelarii pe nas, nu te cred! 😀
hai să ai un uikend liniştit! pupez iu!
@ Giana: IDEM! 🙂 🙂 🙂
Frumosi ochelari ti-ai cumparat Gabriela, sa-i porti sanatoasa. Se pare ca ne vine randul aproape la fiecare sa purtam ochelari. Mie nici prin cap nu-mi trecea ca a venit timpul. Intr-o zi voiam sa citesc indicatiile unui medicament, dar nu vedeam nimic. Am inceput sa ma intreb ce se intampla si ce fel de scris mai e si asta, dar sotul meu mi-a intins ochelarii lui si a zis “puneti ochelarii mei si nu mai comenta”. Si nu am mai comentat, mi-am facut ochelari. Dar sa stii ca pe la 90 de ani ne va reveni vederea, o sa vedem fara ochelari sa citim bine, de altele nici nu mai vorbim!
Toate cele bune tie si la toti ai tai!
@ Marycix: Parca vorbesti despre mine! Tot asa a inceput…. 🙂 🙂 🙂 mai foloseam o lupa, la un moment dat. Acum, am devenit proprietareasa, am proprii mei ochelari, macar sunt la indemana! Vremea trece, Mary! Sanatate si voua.
Cel mai bun psiholog este alcoolul, consultat de câteva ori pe săptămână. Glumesc. N-ai nevoie de psiholog atâta timp cât ai o viață socială activă. E ca și vorba aia „an apple a day keeps the doctor away”. Aici se aplică ”a friend a day keeps the shrink away” :).
Nu e o problemă că vei purta ochelari. Mai rău era dacă aveai o problemă cu vederea și cu toate astea te încăpățânai să nu-i porți pentru că „nu îmi stă bine cu ochelari”. Toate cele bune !
@ Jteph: Stiu, si tot ce spui tu aici e adevarat. Cat despre faza cu ,,nu-mi sta bine cu ochelari”, who cares? Sunt maritata deja! 🙂 🙂 🙂
🙂 eu zic ca el nu si-a dat seama ca de fapt vorbeste cu o tanara de 18 ani. Sa-i fie cu iertare.
Cat despre ochelari, imi plac mult cei personali. Aduc cu ochelarii mei de copiat la examene. 🙂 dar au un design super.
Eu nu ma pot decide niciodata ce tip de rame sa iau: trebuie sa iau in calcul aciditatea transpiratiei, latimea lor, gradul de lejeritate, etc.
Stau cel putin 2-3 ore in cabinet atunci cand imi schimb ochelarii.
Si pentru varsta mea – sunt deja MIOP!
@ Ciupanezul: 🙂 🙂 🙂 Normal ca nu si-a dat seama, cred ca oftalmologul meu are nevoie de o pereche noua de ochelari!
Cum spuneam, mie mi-a trebuit un minut ca sa decid ce rama imi cumpar! 🙂
Foarte frumoși ochelari, Gabriela!! Să-ți poarte noroc!!
Cât despre stare/senzație ..că se întâmplă ceva, odată cu obligativitatea purtării ”aragazului cu patru ochiuri”, ia-o ca atare. Trebuia să se întâmple, nu?
Dacă nu te superi, o să-ți spun povestea mea cu ochelarii.Aveam , poate, vârsta pe care o ai tu.
Am mers la un medic recunoscut. Mi-a dat să probez mulți ochelari, cu lentilă, bineînțeles. Mai câte sfârșit, obosiserăm- și eu și el.
Am luat unii, la întâmplare., i-am pus la ochi și, fericită, am exclamat- văd foarte bine!!
– Sunt doar ramele, mi-a spus, dezamăgit doctorul…
@ Gina: Doamne ajuta! Oricum, Gina, s-ar putea sa fie o neintelegere la mijloc, in sensul ca sunt sigura ca esti mai tanara ca mine, draga mea!
Faina povestea ta, muream de plictiseala pe aici, mi-ai readus zambetul pe buze. Sa-ti fie bine! 🙂
Buna Gabriela,
Si bine ai venit in clubul purtatorilor de ochelari. Se pare ca suntem cativa pe aici…
La inceput vei avea ceva senzatii ciudate ca si cum ceva s-a agatat de tine 🙂 , eu asta am simtit in primele saptamani dupa ce am fost nevoita sa-i port. Apoi, m-am obisnuit cu ei incat acum le simt lipsa imediat ce iau in mana o carte sau deschid calculatorul, pentru ca eu nu ii port permanent, numai cand simt eu nevoia. Si o simt cam des…
In rest, ma bucur sa te gasesc la fel de tonica ca de obicei. Esti ca o sampanie fina 🙂
Astept noutati, pe curand!
@ MIrela: Multumesc… comparatia m-a magulit, mai ales ca vine din partea ta. Stii ca o sampanie de calitate se bea dintr-un pahar pe masura, nu? 🙂
Revenind, trebuie sa spun ca si eu incep sa devin dependenta, incet-incet. Nu mai pot citi nimic acum, fara sa-i pun pe varful nasului. La placuta… vedere, scumpa mea! 🙂
wellcome to the club! eu port a2a pereche de ochelari de cateva luni. nu mai vedeam cu cei obisnuiti sa citesc. ma atentionase doctorul ca dupa 40ani voi avea nevoie de inca unii. am tras de timp cat s-a putut! mie mi-e bine si cu ei si fara… n-am nici o problema ca n-as fi sexoasa cu ochelari 😀
adevarul e ca am vechime, port ochelari de vreo 10ani.
hai sa-i porti sanatoasa si asta sa fie singura problema a ta, ca ala a combinat gresit cuvintele si a iesit un “compliment” cam nasol…
te pupic!
@ aA: Anca, dar tu nu ai 40 de ani, draga mea! 🙂
Mersi mult, am citit si eu ca poti fi sexoasa si cu ochelari. Dar, cum spuneam si mai devreme, who cares? 🙂 🙂 🙂
Eu ii port de cand ma stiu. De am senzatia ca mama cand m-a nascut, urmatorul gest al medicului, evident, dupa ce am tras tipatul de rigoare, a fost sa imi puna ochelarii pe nas. Fara ei nu sunt eu, parca nu am identitate. Si desi am dioptrii destul de mici, parca plutesc fara ochelari, nu ma simt bine atunci cand nu vad clar si perfect. Si chiar daca as vedea perfect acum, tot nu as renunta la ochelari. Sa imi pun ochelarii pe nas e primul gest pe care il fac dimineata, si sa ii scot e ultimul gest, inainte de culcare. Si asa cum imi schimb si hainele zilnic, imi place sa imi schimb si ochelarii si sa ii asortez la tinuta. Asa ca bine ati venit in randul purtatorilor de ochelari, suntem o gasca mare 😀
@ Onutzza: Oana, cred ca ai facut cea mai frumoasa descriere, o oda inchinata ochelarilor si ochelaristilor! 🙂 MUltumesc pentru o asa primire! 🙂
[…] ,Teo Negura, Stropi de suflet, Iulisa , Androxa , Gabriela Neagu , Rokssana, Gabi Cimpoca, Daurel,Coolnewz, Florina, Nea Costache,Gabi, Napocel, Luna Pătrată, Papornita, Zina, Ulise. […]
Gabi,
Aș vrea eu să fiu mai tânără!! Da, sufletește , sunt adolescentă!!hihihi!
Un club al ochelaristelor! Fain de tot!!
@ Gina: Atunci, ori fotografia ta de profil e un pic mai veche, ori timpul chiar n-a lasat urme. Cred ca un astfel de club ar fi cel mai cuprinzator din lume, iar calitatea de membru ar putea fi dovedita imediat! 🙂
Interesant. Lentile de contact n-aveau?
@ Gregorie Casa: Ooooo, si eu si ochelarii mei suntem onorati de vizita! Va mai asteptam pe-aici, o sa trec si eu pe-acolo, asa ca… la buna vedere!
Aaa, sa nu uit: cat despre lentile, nu stiu, n-am intrebat. Oricum nu as purta, cineva mi-a spus ca se vede prea clar prin ele. Si mie imi plac realitatile mai estompate! 🙂
Si tu si ochelarii tai sunteti bine? 🙂 Am citit toate comentariile si m-am amuzat, ba de-un rid, ba de-o realitate estompata, ba de…sexoasa sau alte alea, ca sa zic asa. Eu nu port ochelari dar daca o fi sa fie nu ma vor deranja nicicum, pentru ca eu sunt o fire care nu baga prea mult in seama chestiile de genul asta. Ba chiar cred ca as gasi eu sa fac in asa fel incat sa fiu foarte cocheta si cu ei. 😉
@ Shayna: Cum spuneai si tu, lunapatrata, mai mult glumeam. Nici pe mine nu ma deranjeaza, si cred ca nici pe prietenii-prietenele mele care au comentat pe-aici. Unele s-au obisnuit, inteleg, unii- ii adora (vorbesc de ochelari), altora- le sunt indispensabili, deci oricum n-au ce face. Dar sunt de acord cu tine- ochelarii trebuie purtati cu demnitate, si, daca e posibil, cu o doza de cochetarie! Saptamana buna!
Imi plac mult cei pentru serviciu, imi amintesc de Harry Potter si sunt foarte foarte simpatici!
@ Random Lemons: Intai de toate, bine ati trecut pe-aici. In al doilea rand, multumesc, imi confirmi (confirmati- ca nu stiu care dintre voi doi a postat comentariul 🙂 ) alegerea. In al treilea rand, dau si eu o fuga pe la voi, copii! 🙂